Povesti

O poveste despre modul in care dai inapoi cand vorbesti cu mine. Ca sa explic inclinarea capului. Si retinerea din privire. Si agresiunea din spatele vorbelor. Spuse casual, ca si cum tocmai m-ai anunta ca se apropie noaptea in prag de seara.

O poveste care sa explice de ce ceasca de cafea dusa la gura are tocmai aceasta traiectorie. Si nu oricare alta. Una molateca de exemplu, cu visarea prinsa in geana de dimineata. Esti obosit, plictisit, iritat, departe? Atatea necunoscute.

O poveste pentru rasul care izbucneste tocmai cand eu as tacea. Si care ma incurca atat de tare incat am nevoie de vreo 30 de zile sa il analizez temeinic. Sa ma pregatesc pentru el ca si cum as da examen de bac. Cu fraze invatate de acasa fiindca pe loc mintea refuza sa mai functioneze, cuprinsa de stupoare.

O poveste pentru cum cade tricoul pe tine. Ascunzand spatii pe care nu am voie sa le explorez. Si ma fac sa imi doresc pelerina lui Dono. Ca sa colorez imaginea care nu se creeaza de la sine. Sa ma tina ascunsa intr-un colt cand te speli pe dinti dimineata. Si te analizezi in oglinda crezand ca esti singur.

O poveste pentru gustul buzelor. Si culoarea ochilor in functie de vremea de afara. O poveste pentru gandurile pe care nu le spui nimanui. Si pentru povestile pe care la randul tau le faci in jurul altora.

O poveste pentru nenumarate povesti.

3 responses to “Povesti

  1. eu chiar ma simt vinovata…retrag ce- am mai zis!

  2. dragute povesti…si as mai adauga una…povestea zilelor cu ploaie cu picuri mici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s