Vad blurat

Dupa o vreme incep sa vad oamenii blurat. Nu le mai disting foarte clar contururile reale. Probabil mintea mea gaseste ca este mult mai usor sa puna in imagine ce anume are ea chef. In loc sa urmareasca fiecare linie a fetei sau caracterului.

Initial aveam o vaga impresie ca ar fi ceva legat de procesul de indragosteala cand oricum traiesti in wonderland. Si cu cat ceea ce pui este mai fascinant, cu atat mai bine. Daca el are o banala preferinta pentru perdele care repeta modelul carpetelor nu este nicio problema. In loc de acest lucru vezi pe cineva care este atent la armonie altfel decat restul lumii. Daca el suna scarbos cand tuseste nici macar nu auzi sunetul, decat cat sa te induioseszi de moarte ce persoana sensiba este si cum are el neaparata nevoie de atentia ta.

Ei bine, nu. Nu vad blurat numai cand sunt indragostita. Mi se intampla si atunci cand cunosc o persoana de ceva mai multa vreme. Daca au un dinte lipsa in fata retusez eu fara nicio problema imaginea. Asta ca sa nu mai stau sa ma intreb in permanenta unde este. Dintele.  Si daca s-a comportat o perioada lunga intr-un mod enervant atunci aceasta devine normalitatea. Si nici nu o mai observ. Asa ca nu am sa spun niciodata “Acesta este Adi, prietenul meu fara dintele 9, arogant si egocentric, care stie sa gateasca paste cu busuioc.” Ba chiar am sa ma jur cu buna credinta ca nu este adevarat daca e sa fiu intrebata. Are toti dintii.

Spuneti-mi va rog ca si voua vi se intampla la fel. Ca este vorba de o plictiseala normala a creierului care refuza sa sesizeze de zeci de ori aceeasi informatie. Spuneti-mi ca suntem cu totii puturosi. Si refuzam sa inregistram iar si iar informatii cu potential sa ne deranjeze. Ca nu este mereu ca si cum ati umbla cu o balanta dupa voi: Ok, Adi are un dinte lipsa, dar cel putin isi schimba zilnic ciorapii. Sau ceva similar.

Si sper ca si ceilalti sa ma trateze cu o curtoazie similara. Si sa nu vada sunculitele care ies de-o parte si de alta a blugilor. Si nici faptul ca nu am mai fost la coafor de mai mult de jumatate de an. Sau ca nu retin niciodata lucruri neimportante, cum ar fi numarul propriu de telefon. Si daca le observa totusi schimbarea zilnica a ciorapilor sa incline hotarator in favoarea mea.

Deci pana in acest moment blurarea celorlalti pare sa fie ceva facut anume ca sa ma/va ajute. Asta cel putin pana nu ma trezesc cu o bucata de castravete pe fata pentru ca Adi a stranutat tocmai cand manca mai cu spor salata de boeuf.

Dar pana in acel moment sa lamurim o treaba. Voi blurati sau nu persoanele din jurul vostru?

One response to “Vad blurat

  1. dasiprimeste

    neaparat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s