Cum s-au schimbat cei de varsta mea

Zilele trecute am fost in control la un concert cu o formatie care a pus o mica pietricica la fundatia muzicii alternative. Artistii, in costumatia de rigoare fistichie, aratau ca si cum mai bine le-ar fi fost in paturile lor, cu o scufie si pantaloni de bumbac, sa le fie cald la spate. Muzica suna bine. Si chiar cred ca trebuie sa fi fost un hit acum vreo 20 de ani.

Publicul, nici el foarte tanar, m-a facut sa ma gandesc ca filmul acela slabut cu Hugh Grant pe post de actual cantaret ratat si fost star nu este chiar asa o minciuna. Ajungem la un moment in care imbatranim odata cu propriul public. Si asta nu este chiar placut.

Sau cel putin mie nu mi s-a parut atunci cand am vazut cine mai era in sala alaturi de mine. O mare parte din colegii de liceu. Cu care ma imbatam cu drag si spor. Si o parte din cei de facultate. Si primul angajator a carui barbuta portocalie mi se parea tare funny pe acea vreme. Sa traiti!

Ca sa o scurtam, erau oameni pe care nu ii mai vazusem de mai mult de 10 ani. Cine stie unde se ascunsesera in Bucuresti. Ca totusi nu este atat de mare. Si locurile de iesit nu sunt asa de multe. Iar la Vama, din cate stiu eu, toate lumea merge.

Ei bine, nu imi ramane decat sa cred ca acesti oameni au trait intr-un oras invizibil. Paralel cu orasul in care am trait eu. Si in acest oras timpul s-a scurs cu mai multa rautate. Si i-a facut sa isi piarda o mare parte a parului din crestetul capului. Sau a pus sunculite pe spate dezgolit (?!) de femei. Si aruncat asupra lor haine din epoca celor purtate in liceu. Numai ca mai labartate si fara culoare. Ca ceva care a trait mai mult decat ar fi trebuit.

In rest nimic. Nicio schimbare. Voi nu credeti ca in 10 ani oamenii ar cam trebui sa isi schimbe expresia fetei? Adica eu sper pe bune ca nu am aceeasi privire de arici tulburat ca mai exista si altcineva pe lume. In afara de el si tepii sai. Cum aveam atunci. E cam deranjant sa vezi aceeasi privire puerila pe o fata mult mai ofilita.

Cireasa imi da dreptate, dintre cei din generatia noastra doar noi am mai ramas. Oameni. Restul sunt aratari a ceea ce au fost odata. Sfanta modestie!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s