Acesta este planul

Aceasta este intrebarea: oare oamenii se schimba odata cu varsta?

Stiti si voi ca femeile tot spera asta. Ei bine, #toatefemeile mai putin Sana care se intreaba in fiecare week-end in Vama – de ce? de ce? de ce cresc barbatii?

Adica, mai pe sleau, femeile spera ca barbatii se vor schimba cu varsta. Pe la vreo 16 ani spera ca nu se vor mai imbata ca porcii si sa uite ca au venit cu ele la petrecere. Pe la vreo 20 spera sa le vina mintea la cap si sa nu isi mai doreasca sa copilareasca atat. Pe la vreo 30 spera sa isi mai gaseasca niste resurse interne ca sa fie iar interesanti. Pe la vreo 40 spera ca se linistestesc si gasesc ca doar a trai este suficient. Pe la 50 nu stiu ce mai spera, dar banuiesc ca spera sa termine odata casa aia inceputa la tara ca sa mearga sa moara acolo.

Asta insa nu spune nimic despre faptul ca oamenii s-ar schimba. Adica mai degraba mi se schimba mie asteptarile vizavi de ei. Altfel ei raman la fel cum erau. Doar cu pleata din ce in ce mai incaruntita si rara.

Si eu raman exact cum eram. Un pic mizantroapa. Bine, un pic mai mult. Si din aceasta cauza orice convorbire cu mine se transforma intr-o piesa de teatru. Proasta. Ne scarpinam amandoi. Adica eu. Si el, nefericitul caruia i se intampla ghinionul de a vorbi cu mine pentru prima oara. In pleata.

Dar nu se poate. O voi combate, pe ea, mizantroopia.

Planul este dupa cum urmeaza – sa vorbesc zilnic cu cate un necunoscut. In scop terapeutic. Iar apoi am sa va spun ce si cum. Azi de exemplu trebuia sa ii spun aducatorului de pizza

– E greu, eh, nu, cu vremea asta…

Iar de aici D-zeu cu mila.

Dar uite ca nu mi-a iesit. Mai am insa o farmacista cu care trebuie neaparat sa vorbesc astazi. Sa ii zic

– Si copiii cum o mai duc? E greu, eh, nu, cu copiii astia….

Principalul e sa o fac stiintific. Sa iasa cel mai extraordinar de sociabil eu al meu. Drept pentru care eu sper sa va implicati. Ca e terapeutic. Cum spuneti sa se intample? Pot pune si oamenii cu care vorbesc pe twitter? Dar pe facebook? Sau poate numai pe messenger, ca pare ceva mai personal?

Deci face to face sau merge si online?

Hai ca maine va povestesc daca am reusit totusi sa vorbesc cu vreun necunocut.

2 responses to “Acesta este planul

  1. Pingback: Prima zi din grandiosul plan « calator prin oras

  2. depinde si de persoana…unii se schimba, altii raman copii toata viata 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s