Se pare ca suntem in epoca confesiunilor. Povestile goale nu se mai vand bine. E mult mai excitant sa fie vorba de un suflet traumatizat de viata care a devenit poet si spre placerea noastra scuipa tot din el.
Ok, asta, plus faptul ca marketingul tinde sa distruga si cea mai mica urma de veridicitate din comunicarea dintre noi. Dupa teoria – oamenii vor povesti, nu vor adevarul. Eu sper din toata inima sa le treaca faza asta in care prea multi au invatat la scoala ca un brand trebuie sa aiba o personalitate si o poveste. Pe care sa o vindem. Nu de alta, dar este atat de plictisitor sa auzi numai povesti cusute cu ata alba. Un pic de atentie, ce naiba!
Iar acum sa revenim la confesiunile unui bancher. Carte peste care am dat din intamplare, fiind la munte, inconjurata de 4 bancheri. Si eu singura reprezentanta a unei profesii inclinate spre comunicare. Bancherii, toti, terminati dupa carte. Isi spuneau unii altora citate. Si faceau misto de ceilalti prieteni, tot bancheri, care inca mai credeau ca profesia lor este cat de cat nobila.
Evident, o astfel de atmosfera de barfa nu are cum sa nu atraga atentia. Bancherii mei, sefi de departamente, isi dadeau coate ‘uita-te la ala ce ticalos furacios este’, ‘ah, ce de bani mai putem jumuli de la clienti’. De, ii inteleg, ei nu au bloguri cu care sa se distreze, asa cum facem noi, cei care lucram in online. Si aceasta carte i-a lovit direct. Cam asa cum ne-ar lovi pe noi o discutie despre pagini false si jumulirea advertiserilor.
Numai ca bancherii nu lucreaza cu maruntisuri. Ci cu sume si procese care ne pot trimite pe toti la sapa. In timp ce ei cu un aer de profesionist serios isi mai pot cumpara inca un yaht. Ei, si ce poveste poti sa mai faci pornind de aici!
Citesc cartea, e usurica, nici voua nu v-ar lua ceva mai mult de cateva ore. Le explic stricandu-le petrecerea ca e un fake, aratandu-le problemele de constructie. As, nici gand sa ma asculte, prea tare le-ar fi placut sa fie banditi ‘Tu nu stii nimic de banking’. Ii inteleg, au o meserie destul de plictisitoare. Ca si a noastra, de altfel. Daca nu ar fi atatea scandaluri artificiale.